Ipoteză intrigantă: s-ar putea să știm, în sfârșit, cum s-a format Pământul

Noi cercetări contestă teoria conform căreia Pământul s-a format din acumularea de asteroizi condritici.

Majoritatea obiectelor cerești apar printr-un proces de acumulare, prin care particulele mici se adună în timp pentru a forma corpuri mari. Deși acest model de dezvoltare este acceptat la scară largă, oamenii de știință sunt împărțiți cu privire la tipul de materiale care s-au acumulat pentru a forma Pământul. Un nou studiu din revista Nature Astronomy poate avea, în sfârșit, răspunsul.

„Teoria predominantă în astrofizică și cosmochimie este că Pământul s-a format din asteroizi condritici”, a explicat autorul principal al studiului, Paolo Sossi, într-o declarație. „Acestea sunt blocuri de rocă și metal relativ mici, simple, care s-au format la începutul sistemului solar”.

„Problema acestei teorii este că niciun amestec dintre aceste condrite nu poate explica compoziția exactă a Pământului, care este mult mai săracă în elemente ușoare și volatile, cum ar fi hidrogenul și heliul, decât ne-am fi așteptat”.

Cum s-a format, de fapt, Pământul

Pentru a explica această discrepanță, cercetătorii au susținut că aceste elemente mai ușoare ar fi putut fi vaporizate de temperaturile ridicate generate în timpul procesului de acumulare. Din păcate, totuși, această teorie pur și simplu nu se menține, deoarece nu reușește să explice de ce Pământul rămâne abundent în izotopi ușori ai elementelor chimice.

Prin urmare, Sossi și colegii săi bănuiesc că Pământul s-ar fi putut forma inițial nu din asteroizi condritici, ci din planetezimale. Acestea sunt corpuri mici de rocă care au fost suficient de încălzite pentru a dezvolta un nucleu metalic diferențiat și o manta stâncoasă. Important este că compoziția chimică a planetezimalelor depinde de temperatura la care s-au format, oferind astfel posibilitatea de variație între planete, în funcție de distanța lor de la Soare.

Pentru a-și testa ipoteza, autorii studiului au efectuat o serie de simulări pentru a observa coliziunile dintre mii de planetezimale din sistemul solar timpuriu. Conform modelului lor, interacțiunile dintre Jupiter și Saturn l-a determinat pe primul să se deplaseze spre Soare înainte de a se retrage din nou, împrăștiind astfel planetezimale pe tot discul interior.

Acest lucru a permis un număr mare de ciocniri între planetezimale de compoziții chimice variate, dând astfel naștere Pământului în forma sa actuală, precum și Marte, Venus și Mercur. În mod surprinzător, simulările au arătat că Pământul așa cum îl cunoaștem a fost, de fapt, cel mai probabil rezultat al acestor coliziuni.

Comentând aceste descoperiri, cercetătorii afirmă că „acum nu numai că avem un mecanism care explică mai bine formarea Pământului, dar avem și o referință pentru a explica formarea celorlalte planete stâncoase”.